Blog despre investitii
Investitiile pe intelesul tuturor.
Informatii si analize de la specialistii InvesTeam

Grecia poate afecta din nou pietele financiare din Europa

19.12.2014 14:32
Postat de: Cosmin Gheorghiu in categoria: Opinia specialistului

A fost o vreme de când Grecia a fost pe prima pagină a publicațiilor de știri, pentru a avea o imagine completă vom  face în cele ce urmează  o scurtă recapitulare: Acum câțiva ani, se părea că Grecia ar putea fi obligată să părăsească zona euro, când investitorii și-au pierdut încrederea în capacitatea țării de a-și plăti datoriile. La sfârșitul anului 2011, titlurile de stat grecești cu maturitate la 10 ani au fost tranzacționate cu un randament de aproximativ 35 la sută. Criza grecească a început să se disipeze în vara anului 2012, când partidul de centru-dreapta Noua Democrație a câștigat la limită victoria electorală, apoi a încropit o coaliție de guvernare care a fost de acord să salveze țara acceptând un împrumut cu condiții dure de reformă din partea Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene și a Fondului Monetar International. De atunci piețele financiare s-au detensionat considerabil, deși economia Greciei este încă șubredă.

Grecia pune în aplicare unul dintre cele mai dificile programe de ajustare economică ale istoriei moderne. Sprijinul financiar substanțial pe care Grecia îl primește de la partenerii săi europeni și FMI este combinat cu reformele fiscale și structurale necesare ca țara să revină pe o traiectorie de creștere sustenabilă.

Grecia a parcurs un drum lung de la 2009. După patru ani de consolidare fiscală și reforme structurale, economia greacă a început să arate primele semne încurajatoare de reechilibrare și de recuperare.

Pe frontul fiscal, Grecia a realizat cea mai mare ajustare din istoria financiară globală. Mai mult de 85% din consolidarea balanței primare necesară pentru a reduce datoria la niveluri sustenabile până în 2020 a fost deja atins. Din 2009 balanța primară a fost îmbunătățită cu mai mult de 20%, un alt record financiar global.

În același timp, mediul macroeconomic se îmbunătățește. Conform celor mai recente estimări, la sfârșitul lui 2014 Grecia va reveni la rate pozitive de creștere, după șase ani de recesiune profundă. În anii ce urmează este de așteptat ca Grecia să înregistreze o rata de creștere economică robustă, care va crește treptat. 

Încrederea în economie este în curs de restaurare. Indicatorul sentimentului economic a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Grecia, în 2013 a avut cea mai scăzută rată a inflației din zona euro. În general, prețurile au scăzut cu 0,9%. Inflația prețurilor de consum a devenit negativă în luna martie a anului trecut, pentru prima dată din 1968 și a rămas negativă de atunci. Aceasta este o veste bună atât pentru venitul real disponibil cât și pentru competitivitatea țării pe piața exporturilor.

Șomajul prezintă semne de stabilizare, deși acesta se menține la un nivel inacceptabil de ridicat, mai ales pentru tineri. În 2013, a ajuns 27,3%, în ciuda îmbunătățirilor substanțiale asupra unității costului forței de muncă. Este un fapt trist că ajustarea remarcabilă a economiei a ajuns la un cost socio-economic extrem de mare. Din 2009, PIB-ul a scăzut cu aproximativ 25%. O astfel de reducere nu a fost experimentată niciodată de o țară dezvoltată, cu excepția Statelor Unite în timpul Marii Depresiuni.

Grecia a adoptat reforme în aproape toate domeniile de activitate economică, inclusiv piața forței de muncă, pensii, sistemele de sănătate și administrația fiscală, care au ajutat la reducerea decalajului competitivității și crearea unui mediu prietenos de investiții.

În ciuda succesului recent există încă un efort considerabil care trebuie să se facă în scopul de a asigura viitorul economiei grecești. Politica economică ar trebui să rămână devotată dezvoltării unui nou model de creștere, disciplină fiscală, reforme structurale, modernizarea sistemului bancar și o politică socială, cu accent numai pe cei nevoiași.

În aceste zile, Grecia reușește din nou să atragă îngrijorarea investitorilor și a analiștilor economici

Grecia poate avea alegeri anticipate la începutul anului viitor și un nou sondaj electoral arată partidul radical de stânga Syriza pe primul loc, la o diferență de mai mult de 3 la sută de următorul clasat. Dacă Syriza preia puterea, calmul relativ al piețelor financiare grecești ar putea fi perturbat.

De fapt, întrebarea este, va organiza Grecia alegeri anticipate? Aceasta poate depinde de ceea ce urmează să se întâmple la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, când parlamentul grec urmează să voteze un nou președinte. Actualul prim-ministru Antonis Samaras din partea partidului Noua Democrație se confruntă cu o sarcină dificilă în a menține guvernul actual la putere.

Pentru ca un președinte grec să fie ales, este nevoie de 180 de voturi în Parlament în favoarea candidatului. Coaliției lui Samaras îi lipsesc 25 de voturi iar convingerea celor 25 de deputați independenți va fi foarte dificilă.

De aceea există o mulțime de semne de întrebare legate de posibilitatea Coaliției de guvernare de a ajunge la cele 180 voturi necesare. Sunt totuși șanse ca suficienți deputați independenți să fie convinși si, astfel, Coaliția ar putea reuși să își păstreze guvernul în viață. Însă, acest lucru este extrem de dificil și există o reală posibilitate să vedem alegeri anticipate în primăvară.

În cazul în care vor fi alegeri anticipate în Grecia iar partidul de stânga Syriza va ajunge să controleze guvernul, vom avea o primăvară plină de tulburări economico-sociale în Europa. Aparent, SYRIZA și liderului acesteia, Alexis Tsipras, doresc ca Grecia să rămână în zona euro însă sunt vehemenți împotriva sistemului actual de salvare / austeritate.

În acest caz vom asista la un joc de putere, Uniunea Europeană, împreună cu ceilalți creditori care au salvat Grecia, vor insista ca termenii împrumutului se fie respectați fără nici o altă renegociere, iar noul guvern va insista ca Grecia să rămână în zona euro numai că înțelegerea inițială trebuie să se schimbe. Nimeni nu poate prezice cum se va termina această dispută, dar ar putea deveni subiectul major al știrilor din primăvara anului viitor.  

Posibilitatea ca partidul radical de stânga Syriza să vină la putere continuă să lovească în prețurile acțiunilor tranzacționate pe bursa din Atena și forțează creșterea costurilor de împrumut pentru guvernul grec.

Investitorii sunt speriați de posibilitatea ca Syriza, care a devenit foarte populară în opțiunile alegătorilor, să preia guvernarea Greciei prin alegeri anticipate. Liderii Syriza susțin abandonarea politicii de austeritate și naționalizarea băncilor.

Acțiunile companiilor grecești au suferit cea mai abruptă cădere zilnică a prețurilor din ultimii 25 de ani, indicele bursei elene ASE a căzut 12.8% într-o singură zi, pe 09 decembrie 2014, iar randamentele obligațiunilor au explodat.  

Miniștrii de finanțe din zona euro au dat Greciei o prelungire de două luni pentru plata tranșei finale din programul de salvare după ce Atena nu a reușit să convină asupra reformelor economice necesare.

Grecia așteaptă o linie de credit de 1,8 mld euro de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Central Europeană.

Primul ministru Antonis Samaras are o sarcină dificilă, dacă candidatul pe care îl propune pentru președinție nu va fi ales în parlament, vor fi declanșate alegeri legislative anticipate. Ca răspuns la temerile proaspete, guvernul Greciei l-a numit pe respectatul Stavros Dimas, fostul comisar european, drept candidat prezidențial într-un vot parlamentar esențial în această lună.

Economia Greciei a revenit pe creștere în acest an după șase ani consecutivi de recesiune, însă  creditorii doresc mai multă austeritate pentru a oferi tranșa finală a împrumutului. Totuși premierul grec Antonis Samaras a declarat repetat că nu vor mai exista alte reduceri, concentrându-se asupra politicii interne.

Romania poate fi afectată.

În anul 2010 criza din Grecia și tensiunile privind posibilitatea unui faliment de stat au afectat puternic zona euro, influențând evoluția monedei europene față de dolarul american, însă efectele s-au văzut pe toate piețele financiare și bursiere, inclusiv pe cele emergente.

In acele zile zbuciumate indicii burselor europene au scăzut chiar și cu 5% procente în unele cazuri, mai ales după ce agenția de rating S&P a coborât atunci ratingul Greciei cu trei trepte la BB+, încadrând statul elen în categoria “junk”, adică fără recomandare de investiții.

"Temerile legate de poziția fiscala a Greciei au atins apogeul în ultima zi, iar retragerea investitorilor către piețele sigure a zdruncinat piețele financiare din estul Europei", declara pe 29 aprilie 2010 Neil Shearing, analist in cadrul Capital Economics.

”Nicio țară nu este imună la problemele din Grecia, iar piețele financiare din regiune ar putea suferi și mai mult dacă situația nu va fi adusă sub control. Bulgaria, Romania și Ungaria sunt țările europene ale căror piețe financiare au cea mai mare expunere la criza din Grecia”, anunța atunci Capital Economics, citat de Novinite.

Acum, rămâne de văzut ce se va întâmpla în Grecia. Dacă acolo lucrurile se vor înrăutăți, piața financiară din Romania va fi afectată semnificativ la fel ca celelalte piețe emergente din Europa.

 

 



Nu sunt Comentarii

comenteaza si tu

Trebuie sa fii logat pentru a comenta!
Nu ai cont? Poti sa faci aici!