Blog despre investitii
Investitiile pe intelesul tuturor.
Informatii si analize de la specialistii InvesTeam

Relaxarea Cantitativa in Europa vs SUA

16.01.2015 16:50
Postat de: Cosmin Gheorghiu in categoria: Opinia specialistului

Cu o recuperare fragilă, Europa a rămas în urma restului lumii din punct de vedere al creșterii economice iar inflația este la o fracțiune față de ținta Băncii Centrale Europene. În acest context, președintele Mario Draghi a reiterat perspectiva de achiziții de active pe scară largă. Spre finalul anului 2014, mai exact în iunie, octombrie și noiembrie, Banca Centrală Europeană a început achiziționarea de obligațiuni garantate (un tip de datorie garantată de către un pachet de credite, cum ar fi creditele ipotecare) și de valori mobiliare garantate cu active.

Acest program nu a putut viza și obligațiunile guvernamentale din cauza unor disensiuni între membrii Consiliului Guvernatorilor. În ciuda controverselor, achizițiile de active nu reprezintă o noutate pentru BCE. Aceasta deja a cumpărat datorii suverane din țări precum Grecia, Spania și Italia în perioada 2010-2012 și obligațiuni garantate în 2009-2012. În iunie, BCE a devenit prima dintre marile bănci centrale care a scăzut sub zero una din ratele sale principale de dobândă.

BCE, de asemenea, continuă să ofere fonduri ieftine pentru orice bancă europeană care are nevoie de ele în operațiunile sale periodice – o versiune a relaxării cantitative (qantitative easing) la cerere.

Datorită faptului că deflația devine o problemă chiar mai mare decât inflația, cresc șansele ca un program de relaxare cantitativă similar cu cel folosit în SUA să fie aplicat și în Europa cu toate că există multe bariere atât practice cât și politice în calea succesului acestui program.

Barierele practice

Șansele de a susține cu adevărat economiile țărilor europene sunt foarte mici, deoarece companiile europene își obțin finanțarea mai mult prin împrumuturi bancare decât prin vânzarea de obligațiuni, invers față de practica din Statele Unite. Acest fapt face ca piața de obligațiuni din Europa sa fie mică și foarte puțin lichidă.

Pe de altă parte costurile de finanțare ale guvernelor din Europa diferă mult de la o țară la alta; astfel, în situația în care Banca Centrală Europeană va cumpăra obligațiuni de stat proporțional cu participația țărilor membre la bugetul comunitar, atunci mai mult de jumătate din banii alocați se vor duce către țări ca Germania și Franța unde randamentele obligațiunilor sunt deja mici.

Dacă acest program de relaxare fiscală va ținti țările de la periferia Uniunii va submina efortul de a le stimula să își eficientizeze economiile iar în țările precum Spania și Italia randamentele obligațiunilor se situează la minime istorice. Pe lângă toate acestea mai există și o dezbatere referitoare la eficiența relaxării fiscale și la grija că banii vor alimenta creșteri ale activelor prin migrarea banilor către acțiuni și alte active similare în loc ca de ei să beneficieze companiile și gospodăriile.

Barierele politice

Totuși, Mario Draghi a promis la apogeul crizei obligațiunilor, în 2012, că va face orice este nevoie să salveze moneda euro de la colaps. Aceasta promisiune a dus la introducerea unui program de cumpărare de obligațiuni guvernamentale, un program care nu a fost niciodată testat și care presupune cumpărarea imediată de obligațiuni guvernamentale din piața secundară în schimbul îndeplinirii unor anumite condiții.

Tratatele care au stat la baza formării Uniunii Europene împiedică BCE să finanțeze guverne. Banca Centrală a Germaniei a fost deosebit de vehementă împotriva creșterii ofertei de bani având ca și argumente riscul inflației și probabilitatea ca această mișcare să determine guvernele să accepte creșterea cheltuielilor guvernamentale fapt ce afectează eficientizarea economiilor. Pentru nemți este o problemă de principiu, deoarece chiar deflația sau scăderea prețurilor devine acum o problemă mai mare decât inflația.

Curtea Federală Germană contestă legalitatea acestui program la Curtea Constituțională Europeană, argumentând că ECB acționează în afara mandatului și că efectiv finanțează deficite le guvernamentale.

Într-o opinie publicată miercuri, unul dintre avocații generali ai Curții Europene de Justiție,  Pedro Cruz Villalón, a susținut că BCE trebuie să aibă o autonomie mai amplă în elaborarea și punerea în aplicare a politicii monetare a UE. Totuși el a menționat că BCE ar trebui să prezinte o justificare înainte de orice program de cumpărare de obligațiuni și că BCE nu trebuie să fie implicată în orice program de ajutor direct pentru orice stat membru afectat.

La ce să ne așteptăm ?

Piața așteaptă ca pe 22 Ianuarie 2015 să primească confirmarea planului de relaxare cantitativă (QE) de la Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, iar, cel mai probabil, campania de cumpărare de obligațiuni suverane se va baza pe mărimea contribuțiilor făcute de băncile centrale naționale. Dar indiferent de forma sa, probabil că acesta va fi cel mai ineficient program de QE văzut de piețele mondiale de la declanșarea crizei financiare.

Știm deja că randamentele din Europa sunt extraordinar de mici și că acest lucru nu a alimentat economiile țărilor cu probleme. Mai mult, chiar dacă acest program vizează produsul intern brut (PIB), dimensiunea pieței de obligațiuni, contribuția băncii centrale sau îmbunătățirea ratingului suveran, cumpărarea de obligațiuni va fi concentrată spre Germania, Italia și Franța. Acest lucru va avea probabil un efect minim în stimularea firmelor și a consumatorilor de a se împrumuta.

De ce un investitor sau o companie are nevoie de a împrumuta bani? Această nevoie derivă fie din dorința de a crește cheltuielile de capital pentru a se extinde sau, prin inginerie financiară, are scopul de a achiziționa un flux de numerar existent (în cazul în care valoarea acestuia este mai mare decât costul dat de achiziția capitalului). Prima variantă crește stocul de capital, iar cea din urmă transferă doar dreptul de proprietate.

Nu este nici o îndoială ca QE-ul din SUA a făcut ambele variante posibile, de fapt a existat mult mai multă inginerie financiară decât generare de capital. Același lucru va fi valabil și în Europa, numai ca balanța va înclina și mai mult spre partea de inginerie financiară, fapt ce nu favorizează creșterea economică.

Modul în care piețele s-au comportat sugerează faptul că anunțarea unui program ferm de relaxare cantitativa al BCE va avea un efect pozitiv pe piețele europene de capital. Chiar și așa acesta va fi de scurtă durată deoarece în curând va deveni clar că QE în zona euro este chiar mai ineficient decât a fost în altă parte și că șansele de creștere economică ale Europei ar trebui să aibă la bază implementarea reformelor structurale.

Vineri, surse din interiorul băncii au declarat pentru Reuters că BCE ia în considerare o abordare hibridă a achizițiilor de obligațiuni de stat, care ar combina cumpărări de creanță (datorii) ale BCE cu partajarea riscurilor în cadrul întregii zone euro, precum și achiziții separate de către băncile centrale naționale. Acestea din urmă au rolul de a ușura preocupările germane asupra cumpărării de către banca centrală Europeană a datoriei unor țări cu probleme grave cum ar fi Grecia.

Mărimea programului de relaxare cantitativă ar fi de 500 miliarde euro, deși experții au căzut de acord că această sumă nu este suficientă pentru a ajuta cu adevărat zona euro.

În concluzie

În prețurile din piețele financiare este deja inclus faptul că BCE va decide săptămâna viitoare începerea programului de relaxare cantitativă, iar după cum au evoluat acestea nu se așteaptă ca acest program să aibă efecte puternice asupra relansării economiei europene.

Totuși miniștrii de finanțe din țările europene care au probleme trebuie să se simtă un pic mai ușurați, numai promisiunea acestui program a avut rolul de a introduce un calm real pe piețele financiare chiar dacă BCE încă nu a cheltuit un singur euro, pană acum, pentru relaxarea cantitativă.



Nu sunt Comentarii

comenteaza si tu

Trebuie sa fii logat pentru a comenta!
Nu ai cont? Poti sa faci aici!